De ce este improbabil ca Iohannis să devină următorul secretar general al NATO

Posibila preluare a șefiei NATO de către președintele României este o idee care a circulat tot mai mult în ultima perioadă, ținând cont mai ales de cooperarea eficientă dintre România și NATO pe parcursul celor două mandate ale președintelui Iohannis, dar și de relativa proximitate a termenelor la care se încheie mandatele celor doi oficiali.

Cu toate acestea, criteriile acordării celei mai înalte funcții din NATO sunt în continuă schimbare, în funcție de factorii determinanți din punct de vedere strategic și politic. Potrivit Politico, există o anumită presiune ca următorul secretar general al Alianței să fie o femeie, iar unii oficiali îi consideră pe candidații est-europeni prea combativi.

De asemenea, în timp ce secretarul general norvegian urmează să-și încheie mandatul la sfârșitul acestui an, Iohannis va mai avea încă un an ca președinte al României. Decizia luată de NATO în 2022 de a prelungi mandatul lui Stoltenberg cu încă un an în contextul invaziei rusești din Ucraina a arătat că Alianța preferă să opteze pentru continuitate.

Astfel, ar fi cu atât mai puțin probabil ca președintele Iohannis să înlocuiască un secretar general interimar, mai ales după o perioadă de un an. NATO a avut doar doi secretari generali interimari în întreaga sa istorie, Sergio Balanzino și Alessandro Minuto-Rizzo, primul servind de două ori ca secretar general, între 13 august și 17 octombrie 1994, respectiv în perioada 20 octombrie – 5 decembrie 1995, în timp ce Minuto-Rizzo a ocupat funcția de secretar general al NATO vreme de doar 15 zile.

Momentan, cea mai des menționată opțiune este încă o prelungire, fie și scurtă, a mandatului lui Jens Stoltenberg, potrivit jurnaliștilor de la Politico.

*Foto: facebook.com/klausiohannis