Deși declară că România are nevoie de independență energetică, USR atacă la CCR legea prin care aceasta s-ar putea obține

Deși au susținut repetat nevoia de independență energetică a României, USR atacă la Curtea Constituțională proiectul de lege prin care țara noastră și-ar putea crește capacitatea de producție de energie.

Decizia USR e cu atât mai ciudată cu cât România se confruntă în prezent cu o creștere uriașă a prețurilor la energie, în fața cărora cele trei hidrocentrale ce ar putea fi puse în funcțiune datorită legii adoptate de Parlament de partidele din coaliția de guvernare ar putea fi o soluție, cel puțin parțială.

Potrivit USR, legea care ar permite finalizarea hidrocentralelor este „extrem de nocivă”, dat fiind că ar distruge arii protejate pentru un beneficiu economic „infim”.

USR a sesizat Curtea Constituțională în legătură cu această lege extrem de nocivă care lasă cale liberă pentru finalizarea și funcționarea hidrocentralelor ilegale în arii naturale protejate. Este vorba de distrugerea iremediabilă a unor arii protejate pentru un beneficiu economic infim. (…) Băgăm râul Jiu în conducte, distrugând un întreg ecosistem, pentru a crește producția de energie cu 0,4%. Distrugem ariile naturale protejate pentru un câștig iluzoriu. Asta în vreme ce investitorii vor să extindă parcurile eoliene, iar statul român nu se grăbește pentru a îmbunătăți cadrul legal. De ce? Doar pentru că niște băieți deștepți au băgat ilegal sute de milioane de euro în construcții ceaușiste din care s-au îmbogățit firmele lor de casă. Iar acum vor să își desăvârșească opera, să acopere aceste ilegalitați constatate deja de către instanțele de judecată și să mai pompeze niște sute de milioane de euro, distrugând pentru totdeauna mediul de care ar trebui să se bucure și copiii și nepoții noștri, arată USR, într-un comunicat de presă.

11 argumente de neconstituționalitate au fost semnalate de USR în sesizarea făcută către CCR, între ele fiind: încălcarea principiului bicameralismului; încălcarea dreptului la un mediu sănătos; încălcarea obligațiilor și responsabilităților României față de Uniunea Europeană.

Reamintim că plenul Camerei Deputaților a adoptat recent proiectul de lege care încadrează în categoria proiectelor de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională obiectivele de investiții ce prevăd realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%; potrivit inițiativei legislative, acestea vor fi puse în funcțiune până la 31 decembrie 2025.

Obiectivele de investiţii pentru realizarea de amenajări hidroenergetice în curs de execuţie cu procent de realizare mai mare de 60%, la data de 1 mai 2022, sunt considerate ca fiind proiecte de interes public major şi de siguranţă şi securitate naţională, urmând a fi puse în funcţiune până la data de 31 decembrie 2025.

Finalizarea acestor obiective de investiţii care se suprapun cu arii naturale protejate este posibilă, cu condiţia ca Ministerul Mediului, Apelor şi Pădurilor să propună în compensare pentru suprafeţele ocupate o zonă echivalentă din punct de vedere al biodiversităţii cu zona ocupată de obiectiv, până la punerea acestuia în funcţiune, dar nu mai târziu de data de 31 decembrie 2025, se arată în proiectul de lege.