Ministrul de Externe al Ungariei crede că țara lui a fost lăsată de izbeliște în ceea ce privește gazul extras în România
Ministrul de Externe al Ungariei, Peter Szijjarto, a declarat că Ungaria este nemulțumită în ceea ce privește exploatarea de gaze din Marea Neagră, referindu-se la gazoductul BRUA (Bulgaria, România, Ungaria, Austria), proiect care va crea o rețea de gaze în regiunea de est și sud-est a Uniunii Europene, cu scopul de a reduce dependența UE față de gazele rusești.
În problema extragerii zăcămintelor offshore din România, până acum Ungaria a fost lăsată de izbelişte de o companie americană şi una austriacă, după ce contractul de achiziţie pentru trei miliarde de metri cubi de gaze se afla deja în vigoare, însă proiectul a fost oprit în cele din urmă, a declarat Szijjarto.
În 2018, Ungaria cerea României, prin intermediul șefului rețelei ungare de transport de gaz, Kristof Terhes, să-i livreze 4,4 de miliarde de metri cubi de gaze anual prin intermediul BRUA.
În anul în care acesta a reproșat României că se va extrage prea mult gaz din Marea Neagră de către companii, Ungaria a consumat 9,88 de milioane de metri cubi de gaze și a extras 1,75 de milioane, însemnând că Ungaria cerea să-i fie livrată jumătate din cantitatea de gaz pe care o consumă și de aproape trei ori mai mult decât produce.
Este pur şi simplu prea mult pentru necesitatea internă a ţării. Nu aveţi petrochimie, nu puteţi folosi gazele naturale ca materie primă. Ce faceţi cu gazul? Îl ardeţi, faceţi un foc mare? a întrebat Kristof Terhes în cadrul unei vizite la București.
Ungaria a continuat să joace rolul unui de facto susținător al Rusiei în ultimii ani, inclusiv de la începutul invaziei ruse încoace. Recent, ministrul de Externe al Ungariei a susținut că deși diversificarea surselor de gaze este bună, nu ar trebui exclusă varianta rusă, acuzând „propuneri politizate, pline de ideologii” de partea UE.
În ultimii ani, Ungaria a refuzat să construiască secțiunea conductei BRUA care ar face legătura între Ungaria și Austria.
