Penalii de la USR care candidează la alegerile din 9 iunie

USR, partidul care a lansat campania „Fără penali în funcții publice”, are mai mulți candidați cu probleme penale la alegerile care se vor desfășura în data de 9 iunie. Potrivit reprezentanților USR, acest lucru nu contravine valorilor partidului, întrucât cei în cauză, care se declară nevinovați, sunt supuși unor anchete comandate politic.

Cei trei candidați USR sunt în prezent în etape diferite ale anchetelor penale:

Vlad Voiculescu, pe locul 2 în lista de candidați ai Alianței Dreapta Unită (USR-PMP-Forța Dreptei) și fost ministru al Sănătății, este urmărit penal de DNA pentru abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave și complicitate la abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave, în dosarul vaccinurilor, cu prejudiciu de 1 miliard de euro pentru 52 de milioane de doze de vaccin cumpărate în plus față de cele care ar fi fost necesare pentru vaccinarea întregii populații din România.

În apărarea sa, Voiculescu a declarat că nu a avut nicio implicare în decizia privind cantitatea de vaccinuri pe care urma să o cumpere România. „Ministrul Sănătății a fost sărit”, a precizat acesta.

Și pe listele de primari USR care candidează la alegerile locale din acest an sunt doi edili cu probleme.

Clotilde Armand, primarul Sectorului 1 din București care este în cursă pentru un nou mandat, a fost trimisă în judecată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 pentru că s-a numit singură manager de proiect într-un program anticorupție și a primit bani pentru desfășurarea acestei activități.

În replică, Armand a spus că dosarul este „penibil” și că acuzațiile care i se aduc sunt „ridicole”.

Cel de-al doilea primar USR cu probleme penale, Lucian Stanciu-Viziteu, și el în funcția de edil al orașului Bacău, este suspect DNA într-un dosar care vizează atribuirea unui apartament de către Primăria pe care o conduce unei angajate. Anunțul calității sale de suspect DNA a fost făcut chiar de primar, care a afirmat, în context, că „a început, în mod oficial, campania electorală”.

Sunt de menționat aici și pozițiile liderilor partidului USR cu privire la anchetele care vizează membrii partidului:

Cătălin Drulă, șeful USR, le-a luat public apărarea atât lui Dan Voiculescu, cât și lui Clotilde Armand.

Despre dosarul vaccinurilor, în care e cercetat Vlad Voiculescu: „Este cel mai mare malpraxis judiciar pe care l-am văzut de când sunt în politică.” – acuzând procurorul de caz că „are convingeri antivacciniste”.
Despre dosarul lui Clotilde Armand, trimisă în judecată: „nişte dosare fake, sunt hărţuieli politice împotriva unor oameni pentru care nu există nicio acuzaţie reală că ar fi pus mâna pe vreun ban (…)”

La rândul său, Cristian Ghinea, coordonatorul Departamentului de Politici Publice al USR, odată apărător al Direcției Naționale Anticorupție, s-a remarcat în mai multe rânduri prin atacuri contondente la DNA, după începerea anchetelor care-i vizează pe colegii săi de partid. Cu privire la dosarul vaccinurilor a spus că „securiștii se răzbună”, iar mai recent, a declarat că „DNA este o rușine” și „o instituție a injustiției” și s-a referit la șeful DNA ca „borfașul cu ceas de 17.000 de lei și afaceri imobiliare”.

În urma declarațiilor lui Drulă și ale lui Ghinea, Consiliul Superior al Magistraturii a transmis: Având în vedere multitudinea şi gravitatea unora dintre aceste afirmaţii, unele de natură să atragă neîncrederea cetăţenilor în capacitatea profesională sau corectitudinea magistratului, Secţia pentru procurori a solicitat verificări din partea Inspecţiei Judiciare, concluzia fiind că afirmaţiile, fără suport în realitate, sunt cert de natură să influenţeze negativ şi nejustificat opinia publică în legătură cu modalitatea în care procurorul îşi exercită profesia, atrăgând neîncrederea cetăţenilor în capacitatea profesională sau corectitudinea magistratului. Maniera de exprimare şi limbajul utilizat au fost, în realitate, menite să inducă imaginea unui procuror care nu îndeplineşte condiţiile de ocupare a funcţiei din perspectiva calităţilor profesionale şi care are misiunea de a distruge instituţia pe care o conduce. Aceste alegaţii sunt de natură să depăşească imaginea proprie a conducătorului instituţiei şi să afecteze, prin raportare la managementul acestuia, întreaga activitate a DNA, considerat unul dintre cei mai vizibili actori ai sistemului judiciar.