Sari la conținut

România are în față un viitor pe datorie, dar premierul Florin Cîțu e relaxat: „Avem un grad de îndatorare foarte mic”

În timp ce România adaugă miliarde peste miliarde (de euro!) la datoria publică – la un nivel care a depășit până și împrumutul FMI din 2009 – premierul Florin Cîțu nu pare deloc deranjat de ritmul record în care adunăm datorii pentru copiii și nepoții noștri.

Dacă de la prim-ministru auzim tot timpul că economia merge „fantastic” și că avem un nivel „foarte mic” de îndatorare, realitatea ne arată că plătim cele mai mari dobânzi din UE pentru împrumuturi care, în doar 1 an și 3 luni, au crescut gradul de îndatorare a țării noastre de la 35% la 50% din PIB.

O problemă și mai mare este că toți acești bani pe care Guvernul îi ia de la bănci nu se văd nicăieri: salariile sunt înghețate, pensiile nu vor mai crește prea curând, alocațiile nu vor mai fi mărite, iar companiile aproape că au fost uitate în ultimul an – Scapă cine poate! Cu o excepție, însă: în plină pandemie, băncile din România și-au majorat profitul cu 15% în primele 3 luni ale anului.

În ce-i privește pe ceilalți… pe fondul unor deficite care au ajuns la cote istorice și care vor ține veniturile românilor pe loc, inflația crește – îngrijorător, chiar și peste așteptările BNR, amenințând să ne ia tot mai mult din banii care ne intră în buzunar.

O gură de aer pentru România ar fi putut fi PNRR – Planul Național de Redresare și Reziliență – prin care țara noastră ar putea primi 13 miliarde de euro granturi și 16 miliarde de euro împrumuturi.

Doar că, pe lângă faptul că facem, desfacem și refacem acest PNRR pentru că pur și simplu suntem incapabili să înțelegem ce ni se cere (asta ca să ne facem o idee despre cât din aceste granturi vom primi), România s-a îndatorat atât de mult până acum, încât nu știm dacă vom primi măcar împrumuturile girate de UE, practic cele mai ieftine la care România ar putea avea acces.

Nu-i nimic. Băncile, care stau pe munți de bani, vor fi mai mult decât bucuroase să ne ofere împrumuturi la dobânzi tot mai mari, pe care le vom lăsa moștenire următoarelor generații. Dar ele vor avea timp să le plătească, dat fiind că una dintre „reformele” pe care și le-a asumat Guvernul la UE pentru PNRR este creșterea vârstei de pensionare…