fbpx
Sari la conținut

Avocatul Poporului atacă la CCR legea cu privire la cele 200.000 semnături necesare pentru candidatura la Președinție

Avocatul Poporului a sesizat astăzi Curtea Constituțională a României pe legea privind alegerea Președintelui României și pe cea cu privire la alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, argumentând că o parte dintre prevederile care vizează condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a candida la Președinția României și condițiile definirii unui partid parlamentar sunt neconstituționale.

Actul normativ ce reglementează alegerea Președintelui României încalcă principiile proporționalității și al reprezentativității, arată Avocatul Poporului, pentru că, prin impunerea a două condiții cumulative (200.000 de semnături de susținere, prag ce depășește maximul de 1% recomandat de Comisia de la Veneția + posibilitatea unui alegător de a susține mai mulți candidați pentru funcția de președinte, ce elimină reprezentativitatea funcției de președinte) se suprimă exercitarea dreptului de a fi ales al cetăţenilor români care îndeplinesc condiţiile constituţionale şi legale de a candida.

Prin urmare, în opinia Avocatului Poporului, soluţia legislativă privind numărul de 200.000 de alegători pentru susţinerea unui candidat, cumulată cu aceea a posibilităţii susţinerii mai multor candidaturi de către acelaşi alegător, nu poate fi considerată ca având ca scop realizarea unei selecţii rezonabile în rândul candidaţilor pentru a asigura reprezentativitatea acestora la alegerile pentru Preşedintele României şi împiedicarea eventualelor candidaturi abuzive, se arată în documentul citat.

În ce privește legea privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, Avocatul Poporului consideră că definiția de partid parlamentar condiționată de existența unui grup parlamentar propriu instituie restrângeri ale drepturilor procedurale în cadrul procesului electoral asociate dreptului de a fi ales. Constituirea deputaților și a senatorilor în grupuri parlamentare este o acțiune strict organizatorică ce însă, în viziunea celor două texte de lege criticate, devine o condiție în vederea participării în procesul electoral, creând o situație disproporționată în ceea ce privește exercitarea drepturilor procedurale electorale ale partidelor reprezentate în Parlament prin votul alegătorilor, cu consecința unor abuzuri din partea celorlalți competitori electorali.