A fost înlocuirea ROBOR o idee bună? Piețele externe arată că da

Autoritățile de supraveghere bancară din cele mai puternice sisteme financiare din lume, ca Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană, Elveția sau Japonia, cer ca piețele să ia în considerare indicatorii care se raportează la tranzacții, nu la cotațiile subiective ale traderilor.

Practic, România, care a fost în această situație până de curând, este cu un pas în fața piețelor externe prin înlocuirea indicelui ROBOR cu noul indicator IRCC, bazat pe tranzacțiile interbancare efective.

Principala problemă a marilor bănci este faptul că schimbarea ratei de referință LIBOR, la care acestea sunt obligate să renunțe până în 2022, va crea dificultăți în vechile contracte, ca și nevoia de a se proteja în fața riscurilor. Pentru a contracara efectele negative ale schimbării, autoritățile de reglementare bancară din lume urmează să ofere concesii pentru a le ajuta în perioada de tranziție de la LIBOR către rate „lipsite de risc”, ce se bazează pe tranzacții.

De exemplu, băncilor din Marea Britanie li se va permite să dezvolte noi rate adaptate mai strâns la finanțarea în lire sterline și costurile de creditare, o măsură ce se aliniază prevederilor adoptate recent de organismul care supraveghează noua rată de referință din Statele Unite, care va înlocui LIBOR.

Consecința acestor măsuri este că procesul de tranziție va implica rate diferite pe piețe diferite.